marți, 7 decembrie 2010

Pe mine nu ma trage curentul

Oriunde ti-ai intoarce privirea, dai de foarte multi oameni care abia asteapta sa se mai inventeze cate un nou trend sau curent sau moda, ca sa aiba o identitate sociala si mai puternica. Este super-mega-extra-cool sa fii eco, sa mananci bio, sa mergi pe bicicleta la serviciu, sa fii feminist(a), sa iti cresti copilul dupa principiile “attachment parenting”, sa faci parte din gasca mamelor care militeaza pentru alaptat in locuri publice, sa porti UGG (eventual), sa aderi la tot felul de cauze nobile pe Facebook, sa fii rocker/emo/hip-hoper(asa, sau altfel?)/manelist. Mai toti avem cate-un grup de care apartinem si asta ne simplifica viata si ne ajuta sa ne gasim locul in societate.

Am vorbit la persoana intai plural, desi nu prea ma regasesc pe nicaieri. Acum cateva luni, am avut o criza de identitate: hei, dar eu de ce nu sunt in niciun grup? O fi bine sau o fi rau? Nu mai bine imi gasesc si eu unul si ii dau repede “join”, pana nu ma aresteaza militia grupurilor sociale? Cum sa ramai asa, pur si simplu, pe dinafara? (Unde mai pui ca apartenenta la un grup iti sporeste valoarea in ochii celorlalti, dar si in ochii proprii. Aproape ca o haina sau o bijuterie scumpa)

La un timp dupa ce mi-am pus intrebarile astea, mi-am facut cont pe Facebook. Macar atata sa fac si eu, mi-am zis, suparata de constatarea ca existenta mea in societate tindea spre zero - a avut si maternitatea, ce-i drept, un mic aport in asta. (Mai incolo, mi-am facut si blog, si iacata-ma-s aici!)

In liceu, ascultam muzica rock (I still do) si aveam tendinta, ca orice adolescent teribilist, sa arat lumii intregi preferintele mele muzicale. M-a salvat un rest de bun simt, care m-a avertizat de penibilul imaginii unui pitic de 1.50m cu fatza copilaroasa, dar cu smoky eyes, imbracat in negru, cu tricouri cu cranii si cu lant la blugi.

Imi place sa mananc sanatos, dar nu (prea) cumpar bio (ia hai sa nu fiu ipocrita, n-am cumparat aproape nimic cu eticheta bio pentru noi, doar cateva borcane cu mancare pentru bebe, cand n-am avut apa. in rest, fructe si legume din piata, care, desi alese pe spranceana, nu cred ca sunt atat de bio). Vegetariana n-o sa devin, iar raw cu atat mai putin. Apropo, ingredientele pentru mancarea raw sunt atat de scumpe, incat grupul asta pare mult mai exclusivist decat cel al vegetarienilor. Parerea mea.

Incerc sa traiesc cat mai eco, sa reduc micul meu impact negativ asupra mediului, dar nu fac mare caz din asta. Liviu rade de mine daca inchid apa de la robinet in timp ce ma spal pe dinti. Spune ca, frecand robinetul de atatea ori, o sa ii scurtez durata de viata si va trebui sa cumparam altul, pentru fabricarea caruia s-a consumat mai multa apa decat am reusit eu sa economisesc.

Mi-ar placea sa merg cu bicicleta prin oras, dar deocamdata astept sa rezolve autoritatile cumva problema cainilor vagabonzi. In Berceni patruleaza haite la fiecare colt de strada. Imi plac foarte mult animalele, dar imi place si sa ma simt in siguranta.

Cunosc multe cazuri de femei abuzate de barbati care isi considera nevestele o proprietate, un simplu obiect, sunt revoltata si as vrea sa se schimbe situatia asta, dar nu sunt feminista fiindca, la un moment dat, teoria asta ma pierde pe drum. (Apropo… De ce nu s-o fi egalizat varsta de pensionare, chiar nu pot intelege. Cred ca sunt si multe feministe care sustin eliminarea diferentelor in favoarea femeilor)

Nu m-am inchinat vreodata (si nici de-acum incolo n-as crede sa o fac) la zeul Moda. Conteaza cum te imbraci, desigur, dar nu sunt mai importante hainele decat omul de sub ele. Habar n-am de noile colectii toamna-iarna sau primavara-vara, dar ma enerveaza cand imi caut haine sau incaltaminte in magazine si nu gasesc decat pantaloni cu turul lasat, pulovere ori foarte largi ori foarte lungi, tricouri cu diverse inscriptii sclipicioase, pantofi cu o mie de catarame sau sandale cu glezna acoperita, multe dintre ele chinezarii turnate rapid in serie dupa noile tendinte.

Intre timp, am devenit mama, dar tot n-am aderat la niciun grup. Alaptez, dar nu militez pentru asta; nu vreau sa le fac pe mamele care nu alapteaza sa se simta prost. Laptele praf e un substituent foarte bun pentru laptele matern, nu e ca si cum si-ar creste bebelusul cu lapte de vaca sau cu Coca Cola.

Nu am aprofundat teoria attachment parenting-ului, dar nici nu ma pasioneaza. Cat era bebe mica si plangea foarte des, am aplicat o metoda de o barbarie rara: o lasam sa planga, 5, 10, 15 minute in patut, pana se calma singurica. Stiam ca nu are cum sa-i fie foame, stiam ca nu mancasem varza cu carnati si cu muraturi ca sa aiba colici, stiam ca are scutecul proaspat schimbat, mai ramanea varianta ca e prea obosita si nu poate adormi. Micile reprize de plans de voie au fost o solutie mai dura, dar mai buna (in opinia noastra) decat sa ma duc una-doua la ea in camera si s-o legan in brate pana adoarme. Au fost cateva zile, maxim doua saptamani in care plangea aiurea inainte sa adoarma, dar s-a invatat repede. Acum, daca plange, (ceea ce se intampla extrem de rar) stiu sigur ca are un motiv bine intemeiat si incerc sa elimin cauzele problemei cat mai prompt. Am purtat-o in marsupiu, dar destul de putin, fiindca imi rupea spatele dupa juma’ de ora. Pampersi ecologici, din aia care trebuie spalati dupa fiecare kk, nu am cumparat, ramanem la cei de unica folosinta.

M-am aratat in toata splendoarea banalitatii mele. De ce-oi fi facut asta?

P.S. Am uitat sa zic de silicoane si de epilatul pe maini si in nas, iar la barbati epilatul pe piept si pe picioare! Conceptele de frumusete si sex-appeal se reinventeaza sub ochii nostri. Acum, in direct! Ce-oi mai fi uitat?

BA DA, BA DA, m-a tras curentul si pe mine! Ca doar de-aia mi-am facut blog! Hapciu!

15 comentarii:

  1. Pana acum n-am comentat la articolele de-aici, dar acum trebuie sa recunosc ca mi-a placut referinta la treaba cu robinetul, sunt curios daca ar fi cineva dispus sa dezbata pe tema asta :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte original titlul si desigur frumos articolul! Ador felul in care scrii, cum lucrurile mici devin mari si evidente. Cam uitam in toata alergatura asta cine suntem, ce facem, incotro. Si poate si pentru ce.

    Si inca ceva: esti prea frumoasa, educata si stilata ca sa fii vreodata amenintata a nu-ti mai recunoaste vocea in Marele Cor Social. Dixit! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Codruta, vrei sa fii prietena mea? :P

    RăspundețiȘtergere
  4. Am spus cumva ceva ce vroiai sa auzi de la sot? :))

    RăspundețiȘtergere
  5. stai, ca tocmai am avut o revelatie! tocmai m-am intro-bagat in grupul bloggerilor! deci nu-s chiar a nimanui! :))

    pui intrebari perverse de copil care nu vrea sa inteleaga ca maternitatea, casnicia si prietenia nu se exclud. deci, ori accepti propunerea mea, ori imi caut pe altcineva! nu te astept pana te mariti si nasti si tu! this is the last offer! :))

    RăspundețiȘtergere
  6. Frumos zis. Mie nu mi-ar iesi niciodata atat de bine zis.
    Ca atare o sa te citez, cu permisiunea ta:)

    RăspundețiȘtergere
  7. permisiune acordata cu foarte mare placere, oriunde si oricum ai vrea sa ma citezi! :)

    RăspundețiȘtergere
  8. pfoai, laşi copilul să plângă? hm... şi cum să nu-ţi placă sandalele cu deget şi glezna complet acoperită??????
    nuu... tu vrei să fii "pă anti-trend" sau ce?

    RăspundețiȘtergere
  9. @anatati: am lasat copilul sa planga! acum nu-l mai las.

    nu vad motive sa-mi acopar gleznele, imi plac chiar si mie, dar celorlalti, fie ei barbati sau femei?!? nu pot sa privez lumea de asa ceva!

    3. sa zicem ca am incercat sa lucrez la PR-ul normalitatii de moda veche. mai stangaci, mai cum pot eu. :P

    RăspundețiȘtergere
  10. Sa va zic ce a invatat fi-mea.
    Cat a fost bolnava am tot bibilit-o si ca urmare si-a luat-o in cap.
    Azi-noapte pe la 4, se trezeste si incepe scandalul. Totul era bine si frumos daca statea in pat si eu aplecata peste pat, sa ma vada complet.Cum ma asezam pe fotoliu, langa, incepea sa urle.
    O iau in brate, merg cu ea prin casa, se calmeaza, ma asez cu ea pe fotoliu, urlete din nou. Adica totul e frumos doar daca ma plimb prin casa cu 11 kg.
    Ca urmare aseara a primit o portie de juma de ora de urlat, dupa care a adormit, pe la 6.
    Sa va zic cum eram de dimineata la servici? Sau mai bine zis cum dormeam la servici:)
    Este incredibil ce repede invata sa profite astia mici:)

    RăspundețiȘtergere
  11. :)) Of, of... Alina, sa stii ca am avut si noi vreo 2-3 episoade din astea, fix cum zici tu: plans isteric noaptea care se potolea doar daca stateam langa patul ei, sa o privim cum incearca sa adoarma, la ore indecente pentru un bebelus. Noi am banuit ca-s de vina dintisorii, cu toate ca nu i-au mai dat de mult altii noi. Solutia noastra a fost tot asa, stateam cu ea pana nu mai puteam, dupa care plecam si o lasam sa planga cat plangea, 10 min, o juma de ora, apoi adormea singura. Nu stiu daca e alintat sau cine stie ce problema bebelusicioasa or mai avea astia mici din cand in cand, dar din fericire, nu sunt dese crizele astea. :D

    RăspundețiȘtergere
  12. Am dat intamplator peste acest articol si mi-a atras atentia, asa ca l-am citit si am simtit nevoia sa fac un "mic" comentariu, care intuiesc ca va ajunge la proportiile articolului de mai sus:))

    Nici eu nu sunt si nu am fost niciodata adepta schimbarilor doar de dragul de a face o schimbare, sau pt ca "asa e la moda", asta incluzand orice domeniu. Instinctul de turma nu m-a entuziasmat niciodata,asa ca am hotarat sa plec intr-o calatorie numita descoperirea propriei persoane, care mai continua si astazi si care,as spune eu, este un "must-have" in viata noastra - daca vrem sa fim cu adevarat fericiti, si nu (doar)...la moda. Schimbarile pe care le-am facut de-a lungul timpului au fost rezultatele unei necesitati interioare, multe venind aproape fara sa-mi dau seama.

    Punctand temele principale ale articolului, as incepe prin a spune ca sunt raw vegana si, implicit, incerc sa consum alimente cat mai naturale. Asta nu inseamna ca ma avant sa cumpar si ma arunc peste orice scrie "bio", "eco" sau "raw". Nu sunt adepta raw-veganismului comercial, adica ceea ce vedeti astazi pe majoritatea site-urilor si blogurilor legate de acest subiect. Mananc f simplu, iar toate retetele acestea raw-gourmet, care imita orice mancare gatita mi se par potrivite numai pt o faza de tranzitie eventual, dar pe termen lung nu te ajuta sa iti imbunatatesti sanatatea cu adevarat si sa atingi adevaratul potential pe care il ai. Nu mai vorbesc ca multe dintre ingrediente sunt f scumpe si nu merita banii; unele nici macar nu sunt crude cu adevarat (a se vedea siropul de agave sau de artar, nucile caju s.a.). Mananc aproape exclusiv alimente de sezon, din gradina proprie, de la tara si din piata. Fructe exotice (banane,ananas, mango) mai mult iarna, fiindca in restul anotimpurilor nu ma atrag. Mi se pare f important sa mancam alimente locale in cea mai mare parte, din nenumarate motive. De ce sa consumam nuci de macadamia sau nuci braziliene cand nucile noastre romanesti sunt atat de valoroase dpdv nutritional, sunt mult mai ieftine si se gasesc pe toata perioada anului?! De ce sa cumparam goji cand avem fructe de padure sau catina romaneasca? Recomand cu caldura cartile dnei Elena Nita Ibrian, care a consumat toata viata hrana vie, dar nu veti gasi in retetele dansei decat alimente romanesti!
    Consum mult mai putini bani pe mancare de cand am adoptat acest stil de viata, pe langa faptul ca am scapat de nenumarate afectiuni si boli si nu mai iau niciun medicament. Este f important sa ne informam fiindca oamenii au ajuns sa transforme in COMERCIAL absolut totul pe lumea asta (inclusiv hrana vie, inclusiv credinta si multe altele) Eu am devenit vegetariana la 18 ani, desi imi doream inca de la 12-13 - si va asigur ca habar nu aveam in cls a 5-a atunci de vegetarianism, veganism s.a.m.d. Pur si simplu era vorba de modul in care ma simteam, de observatiile asupra propriului corp, de faptul ca iubeam animalele si nu puteam concepe sa-mi ucid prietenii. Trecerea la hrana vie (la 20 de ani) a fost insa o alegere mult mai constienta, desi pe primul loc s-a "clasat" tot o necesitate, un impuls interior, dorinta de a fi sanatoasa si energica ...la care s-au adaugat motive de ordin stiintific,fiziologic,anatomic,etic, psihologic.In general am citit si citesc cartile unor oameni de stiinta valorosi, medici, biologi etc. Nu folosesc blogurile ca materia prima de informare. Sunt multe de zis pe acest subiect, as putea scrie o carte,dar ma opresc aici.

    RăspundețiȘtergere
  13. In ceea ce priveste partea de ecologie, citesc si incerc sa ma implic din ce in ce mai mult facand ceva concret. Niciodata nu mi-a placut si nu mi s-a parut normal sa arunc gunoaie pe jos. Atat bunicii,cat si parintii m-au educat ca gunoaiele se arunca la cos,iar daca nu exista unul prin apropiere, pastrez resturile pana cand gasesc un cos unde sa le arunc. Simplu ca buna ziua. Duc la reciclare tot ceea ce constituie hartie sau plastic. Incerc sa cumpar haine din materiale naturale (asta pt sanatatea mea in primul rand). Ca vegana, nu folosesc nimic de origine animala (nu incaltaminte din piele naturala, nu blanuri, nu cosmetice testate pe animale) si evit pe cat posibil orice aliment ambalat. Imi place sa imi culeg singura plantele pt ceai si sa le usuc.
    Bicicleta nu o folosesc nici eu decat pt a face sport sau a ma relaxa. In general merg f mult pe jos, iar in restul timpului circul cu mijloacele de transport in comun pt ca este cel mai rapid si eficient pt mine. Am permis,am masina, dar o folosesc in vacante, cand e vorba de calatorii mai lungi, cand e neaparata nevoie etc. Stilul alimentar santatos pe care l-am abordat m-a transformat dintr-o sedentara inraita intr-o sportiva inraita, asa ca de multe ori folosesc mijlocul de transport numit "alergare" cand vreau sa ajung rapid undeva :)

    Moda nu m-a captivat niciodata in adevaratul sens al cuvantului :D. Nu mi-a placut, mi se parea absurd sa mi se dicteze cum sa ma imbrac in conditiile in care pt mine imbracamintea si stilul vestimentar in general reflecta mult din personalitatea unei persoane. Nici mie nu imi place ceea ce vad prin majoritatea magazinelor (pulovere largi sau prea lungi, pantaloni cu turul lasat etc), prin urmare de multe ori apelez la croitoreasa dupa ce in prealabil imi fac o schita, desenandu-mi ceea ce imi doresc. Imi place sa port fuste si rochii, dantela, palarii, sacouri...in general un stil elegant, clasic si simplu. Nu port tocuri inalte, 3-5 cm maxim, desi sunt f scunda, fiindca nu ma simt bine pe ele. In plus, de ce sa-mi nenorocesc picioarele si coloana pt a face cu 10 cm mai inalta? Cu ce ma incalzeste asta?
    Uneori ma simt incompatibila cu moda din societatea actuala :) si chiar sunt.

    RăspundețiȘtergere

  14. Imi aduc aminte ca atat in gimnaziu, cat si in liceu si facultate rar gaseam pe cineva care sa imi impartaseasca preferintele muzicale sau pasiunea pt viata sanatoasa sau pt protectia animalelor sau pt lectura. De multe ori ma izbeam de faptul ca mult prea multi colegi preferau discoteca/barul in locul operei sau a unei piese de teatru bune. Asta este...traim intr-o lume libera. Si de aceea grupul meu de prieteni a fost mereu restrans. Mai tarziu am invatat unde sa caut oamenii de care aveam nevoie, iar de multe ori apareau ei in viata mea cand era necesar :)

    Legat de copii nu ma pronunt fiindca nu am. As face doar o referire legata de alaptare. Nici laptele praf din comert nu este o solutie buna. Cred ca, in afara de alaptat, cea mai buna solutie o constituie lapte CRUD de CAPRA. Este cel mai apropiat ca si compozitie de cel matern, dar dezavantajul ar fi ca trebuie gasita o sursa sigura, altfel e periculos sa fie folosit. Se mai poate folosi laptele facut acasa din nuci (lapte de migdale, de susan etc) care sa fie folosite prin rotatie. Nu intra in discutie laptele de soia...nici macar cel preparat in casa. Nu are rost sa ma apuc acum sa scriu un eseu in care sa explic motivele pt care soia, oricat ar lauda-o unii vegetarieni/vegani, nu este chiar asa buna.

    Nu urmaresc si nu am urmarit niciodata sa fac parte din vreun grup "fashionist" din niciun domeniu:) eu sunt...eu. Si nu doresc a fi nimic mai mult!

    PS1: nici macar cont pe facebook nu am si nici nu intentionez sa imi fac :D

    PS2 : imi cer scuze ca am scris atat de mult, nu stiu daca va avea cineva rabdarea sa citeasca tot; dar si daca citeste printre randuri tot e ceva ;)

    RăspundețiȘtergere
  15. Buna, Diana,
    Eu ti-am citit tot comentariul! Meritam amandoua cate un premiu pentru rabdare, tu pentru ca ai avut rabdare sa-l scrii. :)

    Scuze ca abia acum am aprobat mesajele, nu prea mai intru pe blog. Am avut un soc cand am vazut ca inca mai intra (destui) oameni pe aici, pentru diverse, si chiar mai si comenteaza.

    Cred ca unul din cele mai importante lucruri e sa te simti bine in pielea ta. Raw vegan, hipster, fashionista sau 'mama disperata'. :P Pe mine treaba cu raw vegan nu ma atrage pentru ca sunt cam lenesa, cred, si as pierde prea mult timp incercand sa ma informez despre ce verdeturi inlocuiesc carnea cu succes sau cum sa imi numar caloriile ca sa nu ies pe minus etc. Dar sunt convinsa ca aveti si voi pe-acolo, in zona asta raw, niste retete delicioase, poate o sa gasesc vreodata ori gata de cumparat, ori gata gatite de cineva. :)) Pana atunci, sunt mai mult decat fericita sa mananc fructe crude, simple, care imi plac chiar mai mult decat ciocolata sau prajiturile! :P

    In rest, eu personal am constatat ca "merge si asa" - in sensul ca regimul ala cu care sunt obisnuita din copilarie - ciorbe, fripturi, tocanite, legume, fructe - functioneaza foarte bine, asa ca n-am niciun motiv sa-l schimb. Mai ales ca nu-mi caut confortul in mancare si nici nu-i acord cine stie ce importanta - mananc ca sa traiesc, nu traiesc ca sa mananc.

    RăspundețiȘtergere