vineri, 18 martie 2011

Saturday night fun

Mi-e jena sa scriu despre maruntisurile din viata mea, in conditiile in care stam cu totii pe o bomba cu ceas, pe numele ei Fukushima. Astept de cateva zile un deznodamant, fie el bun sau rau. Am citit si am aflat foarte multe despre ce se intampla in Japonia, insa nu am gasit pe nicaieri un worst-case scenario – si nici nu am curaj sau chef sa caut. Cred ca ar fi un pic mai mult decat am putea duce.

Sau, cine stie… Suna atat de pompos “omenirea se afla la o rascruce”, si totusi n-as fi chiar atat de departe de adevar daca as spune asta. Unul din cele mai interesante capitole din istorie se scrie chiar acum.

In ultima stire de pe dailymail.co.uk il vad pe managerul companiei de electricitate din Tokyo care exploata centrala de la Fukushima in lacrimi, iar asta e o veste foarte proasta.

Dupa cum o veste proasta este si ca vor sa acopere reactoarele cu beton, ca la Cernobil. Chiar asa, sa zicem ca ne-am hotari sa renuntam de tot la centralele nucleare, ce naiba am face cu atata uraniu? L-am trimite in spatiu? Sper sa nu fie nevoie sa-l folosim pe post de condiment la ciorbe, tocanite si salate… (da, e o gluma proasta, stiu)

Nu vreau sa va las ingandurati, insa. Ma framanta ce se intampla in Tara Soarelui Rasare – the butterfly effect, bata-l vina de fluture sa-l bata – dar asta nu trebuie sa impiedice pe nimeni sa-si traiasca viata ca in orice alta zi.

Asa ca mai bine m-ati ajuta cu o informatie pretioasa si mi-ati spune si mie cum obisnuiesc tinerii din ziua de azi sa se mai distreze sambata seara, in Bucuresti. O sa lasam mini-monstruletul la bunici pentru o noapte si deocamdata suntem cam dezorientati… La cata cultura urbana avem, parca vad ca ajungem sa mancam floricele pe canapea, la TV.

Daca are cineva vreo sugestie, e binevenita. Numai sa nu fie discoteca cu manele sau club din ala subteran de prin centru, care o sa devina capcana de soricei la primul cutremur – care cutremur devine nitel mai probabil decat de obicei, in conditiile in care maine Luna se va afla la perigeu.

P.S.: Oare chiar atat de complicata-i viata, sau doar mi-am pus eu ochelari in culori gresite?

5 comentarii:

  1. Worst case scenario este ce se intampla acum.
    Mai rau de atat nu se poate :). Sunt pe nivel de alerta 5 iar centrala aia prin design nu poate ajunge la 7 ca la Cernobil.
    Am mai zis si prin alte parti, centrala de la Fukushima era veche, era de design vechi si greseala lor nu a fost ca au folosit energie nucleara ci ca nu au inchis-o mai devreme.

    La cealalta intrebare nu pot sa-ti raspund, eu nu stiu ce e aia seara fara bebe... Se gasesc super greu babysitteri.

    RăspundețiȘtergere
  2. Daca nu se poate mai rau de-atat, atunci de ce se mai streseaza oamenii aia sa raceasca reactoarele...

    Si chiar daca o sa scapam acum "doar" cu atat, cu siguranta asta nu va fi al doilea si ultimul incident grav de la o centrala nucleara. Mi se pare aproape imposibil sa proiectezi o asemenea constructie si sa te astepti sa fie infailibila no matter what.

    Imi dau seama ca accidentul asta nu era o fatalitate. Daca japonezii erau mai prudenti si mai responsabili, nu ne-am fi confruntat cu amenintarea asta. Dar faptul ca li se intampla lor, ma face sa ma intreb cat de mult riscam cu toate celelalte centrale.

    A noastra de la Cernavoda cica rezista pana la un cutremur de 8.5. Poate ne face natura vreo surpriza. Dar este posibil ca un cutremur de 8.5+ sa nu fie singurul ei punct vulnerabil.

    In fine. We're still waiting...

    RăspundețiȘtergere
  3. Este mult mai bine sa reuseasca sa porneasca racirea decat sa il lase sa se raceasca de la sine. De fapt daca reusesc sa porneasca racirea cred ca situatia devine sub control.

    Cand vorbesti de accidente lucrezi cu probabilitati. Probabil ca probabilitatea :) de seism asa de mare in Ro este la fel de mare ca probabilitatea sa pice un asteroid exact pe Cernavoda. Asta nu inseamna ca nu se poate intampla.

    La japonezi este mare aceasta probabilitatea. Si totusi, nu au doar 6 reactoare, au 50 din care doar 4 au facut probleme, la o centrala veche. Si nu din cauza seismului, ci din cauza tsunami-ului care a stricat sistemul de racire. Nu prea vad sanse mari de tsunami in Ro.

    Dupa acest accident se vor schimba normele de securitate. Probabil ca treptat toate aceste centrale nucleara vechi menite sa fabrice combustibil nuclear pentru bombe se vor inchide , fiind inlocuite cu cele de tip candu, cum e la cernavoda, menite sa produca energie electrica.

    Personal, sper ca Ro sa mai construiasca inca una. Ceausescu demarase deja constructia, dar dupa revolutie nu au mai avut bani sa termine.

    RăspundețiȘtergere
  4. Se pare ca au reusit sa aduca situatia intr-un punct mai bun japonezii... Sa speram ca vor rezolva, pana la urma.

    Ce ma pune pe mine pe ganduri este ca, daca intr-o tara ca a lor, unde mecanismele de control functioneaza foarte bine si sunt dublate, in general, si de un simt al responsabilitatii, a fost posibila o asemenea neglijenta, atunci pot sa am toata nadejdea in Romania sau in vecina Ucraina - si apropo de ea

    http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Centrala_nucleara_din_Zaporojie-Ucraina-cea_mai_mare_din_Europa_nu_ar_rezista_unui_cutremur_puternic_0_446955573.html

    Am citit articolul de mai sus si n-am stiut ce sa fac mai intai, sa rad sau sa plang.

    RăspundețiȘtergere
  5. plus asta: http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_22290/La-25-de-ani-dupa-Cernobil-Ucraina-isi-construieste-viitorul-nuclear-cu-bani-europeni.html

    "Centralele nucleare ucrainene produc anual in jur de 150 de tone de combustibil uzat si, avand in vedere intentiile guvernului de a extinde durata de viata a reactoarelor cu 30-45 de ani, cantitatea totala de reziduuri radioactive din Ucraina ar putea ajunge la 200 de milioane de tone. Estimarile arata ca pentru a neutraliza aceste deseuri periculoase va fi nevoie de mai multi bani decat a generat industria nucleara pe toata durata ei de existenta."

    RăspundețiȘtergere