La putin timp, mergem sa ne spalam pe maini la baie. Tati da drumul la robinet si da sa ia sapunul din sapuniera. Surpriza! Nu era nici sapunul, nici sapuniera. Ok, hai sa le gasim. Trebuie sa fie prin preajma. Se uita el prin baie, nimic. Il intreb daca s-a uitat bine, zice ca da. Nu il cred.
Ma uit si eu, tot nimic.
Ne uitam impreuna, degeaba. Cautam in bucatarie. Il trimit in dormitor. Ma uit prin sufragerie dupa sapuniera. Ne intoarcem inca o data in baie. Nimic. Sapuniera nicaieri.
Ne uitam unul la celalalt, cu o privire perplexa, ca si cum am fi intr-un roman de Kafka. Nu vorbim, dar gandim la fel. Mai avem si alte sapunuri si o alta sapuniera, dar nu le vrem pe-alea. Unde e cea care trebuia sa fie la datorie, pe chiuveta, in locul unde o lasasem azi dimineata?
Incercam sa ne construim niste scenarii, sa gasim explicatii, dar niciuna nu pare valida din punct de vedere logic.
Sapuniera nu are picioare, nu poate pleca singura, chiar daca nu-i mai place la noi.
Poate bona a scapat sapunul in toaleta si l-a aruncat la gunoi. Ok, dar unde e sapuniera, atunci? Pe ea n-ar fi avut de ce s-o arunce, pentru ca e din plastic si nu se sparge daca o scapi pe jos.
Sa fi luat sapuniera cu sapun la chiuveta din bucatarie, putin probabil, pentru ca acolo e alt sapun.
Sa fi luat sapuniera in dormitor, camera copilului sau sufragerie nu avea rost, pentru ca ambele obiecte sunt inutile altundeva in afara de baie.
Daca in fiecare zi ne-am trezi si toate lucrurile ar fi pe dos decat le stiam noi – soarele ar rasari dupa bunul lui plac, cand de la est, cand de la vest, de la robinet ar curge cand Cola, cand Frutti Fresh, cand apa, n-ar mai exista gravitatie - iar prin aer ar pluti amestecate gogosi, chiloti, tigai, maturi, sticle etc. (asa cum se intampla intr-unul din romanele mele preferate science-fiction) poate nici nu am mai avea nevoie de confortul psihic pe care ni-l da faptul ca ne putem organiza in maniera proprie si relativ durabila micul nostru univers. Pentru unii, organizare inseamna sa iti impachetezi frumos sosetele si sa le aranjezi pe culori, pentru altii, organizare inseamna sa le trantesti desperecheate intr-un sertar, alaturi de caciuli, manusi si batiste. Pentru ambele categorii, o altfel de ordine aduce nemultumire si o stare de dezechilibru. La fel si disparitia unuia dintre micii piloni ai normalitatii de zi cu zi.
Eveniment banal in sine, disparitia sapunierei ne-a tulburat linistea pentru cateva momente. Stupefactia era cu atat mai mare cu cat nu vedeam de ce ar vrea cineva sa ia sapuniera cu sapun cu tot de la locul lor si sa le puna altundeva.
Dupa o ora si jumatate, pretioasele obiecte au fost gasite, din intamplare. N-o sa va vina sa credeti unde – pe calorifer in sufragerie. Le-am fi vazut mai devreme daca nu le acoperea draperia.
Am inceput sa radem, doar pe jumatate usurati. Ramanea un alt mister: de ce ar pune cineva sapuniera cu sapun pe calorifer? Pentru ca se udase sapunul? Dar sapunul e ud tot timpul, se foloseste numai in combinatie cu apa!!! Explicatia asta a fost prima care ne-a venit in minte – si singura, de altfel, dar a picat testul logicii la noi – fiindca daca vrei sa se usuce sapunul, scurgi apa din sapuniera de cate ori e nevoie. Dar, oricat de ne-logica, explicatia de mai sus a stat la originea mini-dramei noastre. Si cu asta, declar happy-end of story.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu