miercuri, 2 martie 2011

In contratimp

M-am gandit de multe ori sa inchid blogul, fiindca nu ma pot tine de el asa cum ar trebui. La inceput, imi doream sa scriu daca nu in fiecare zi, macar cu o oarecare frecventa, ca sa am cititori fideli si multumiti. Nu m-am tinut de promisiunea facuta mie insami. Sa stiti ca imi pare rau cand vad ca am cateva zeci de oameni in fiecare zi care intra pe blog (si sigur ies dezamagiti…) – iar majoritatea celor care vin din Google cauta “blogul violetei mov”/”violetamov” sau variatiuni pe aceeasi tema, ceea ce ma cam contrariaza, sincer…

Oare deja a venit momentul sa vin la serviciu cu o limuzina rosie, din care sa cobor in pantofi Loubutin, rochie Chanel si sa port toata ziua ochelari supradimensionati fumurii? 

Mi se pare cam devreme, totusi. Cred c-o sa mai port macar saptamana asta masca mea de muritor de rand.

Am primit complimente pentru blog de la oameni de la care nu ma asteptam sa il citeasca vreodata. M-am simtit flatata, desi, in continuare, nu mi se pare ca le merit. O sa ma straduiesc sa scriu macar la fel de bine sau, daca nu, macar fara greseli gramaticale. 

In ultima vreme, mi se pare ca sunt cam in contratimp cu propria viata. Cum imi organizez timpul – asta e o provocare permanenta. Nu e bai, imi plac provocarile, dar deocamdata nu sunt multumita de modul in care dispun de resursele mele de timp si energie. 

A trecut ziua mea si nu imi doream niciun cadou special. Am primit, insa, destule, si unele chiar foarte dragute, de la prietene cu care abia mai am timp sa vorbesc sau sa ma vad. M-am intristat cand mi-am dat seama ca eu nu as sti ce sa le iau lor cadou, fiindca nu mai stiu mai nimic despre ele, ce culori sau ce bijuterii le plac. 

Inainte sa ma intorc la serviciu din concediu, eram foarte increzatoare ca o sa am timp sa fac tot ce faceam inainte, ba inca cu si mai mult spor si chef. Joe vrea o biblioteca intreaga de carti, Alina isi pune cate o carte noua pe Kindle la fiecare cateva zile, iar eu, de vreo doua-trei luni de zile, nu mai citesc decat data expirarii de pe cutia de lapte. 

Si acum, o scurta recapitulare: ce-ati invatat voi din acest post? Ca trebuie sa va organizati mai bine timpul, altfel o sa ajungeti ca mine!


8 comentarii:

  1. Asta nu inseamna ca le citesc pe toate :) Chiar am o lista luuunga + unele pe hartie.

    Parerea mea este ca acum treci prin cea mai grea perioada, inca nu merge bine si cere tot timpul sa fie cu tine.

    La noi deja este mai lejer, se mai joaca si singurica, la mancare nu trebuie sa mai fiu chiar super atenta (daca iti zic ce a mancat ieri seara pentru ca mi-a refuzat sufleul... a mancat doar pate :D)

    Sa stii ca si eu intru zilnic sa vad daca ai mai scris ceva :) Dar nu ies dezamagita, ci ma gandesc ca esti tare ocupata si nu ai timp ca altii care cateodata mai freaca menta prin meetinguri :D.

    Te inteleg atat de bine. La un moment dat, cand avea Silvia vreo 8-9 luni eram atat de disperata incat mi-am cumparat si carti de time management. Vreo 4... Si nu mi-au folosit la nimic. Am ramas la listele si calendarele mele.

    Intr-un final trebuie sa acceptam ca ziua are doar 24 de ore si ca facem si noi cat putem. Mai mult nu se poate... deocamdata. Ca trece si perioada asta mai grea si apoi... mai faci unul si o iei de la capat :D

    RăspundețiȘtergere
  2. don't go, pliz pliz :D

    eu intru des si chiar daca nu gasesc posturi noi nu ma supar. good things need time :) la urma urmei nu suntem full time bloggeri, avem si o viata reala :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Cate o imbratisare pentru fiecare in parte! >:D<

    Abia acum am gasit un pic de timp sa raspund.

    Alina, cred ca m-ar bate Dumnezeu daca as incerca sa dau vina pe bebe pentru micile mele frustrari de acum. E un copil foarte cuminte si e minunata si nu-mi da in niciun fel batai de cap. Zau ca ma simt foarte norocoasa ca mi-a adus-o barza tocmai pe ea. :P

    Problema mea e ca in ultima saptamana nu m-am organizat suficient de bine, plus ca imi doresc sa mai am timp si pentru prieteni... Si urasc faptul ca seara nu mai am energie si chef pentru nimic... Sper sa pot rezolva cumva asta.

    Andreea, nu plec de-aici, n-am facut niciun anunt oficial in sensul asta. :)) Si, probabil, nici n-o sa-l fac anytime soon. Macar asa sa mai stie si unii dintre prietenii mei ca inca exist. :P

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu recunosc, fi-mea e aspirator de energie :D. Stii pb noastre cu somnul ...

    Stii care este cea mai mare frustrare a mea acum? Vreau sa merg la cinema! Nu am mai vazut un film la cinema de 1 an jumatate. Dar asta inseamna sa sacrific din serile Silviei si inca am remuscari. Mai astept putin pana cand pofta de film va depasi sentimentele materne :D.

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu zic sa nu mai astepti. Daca poti sa mergi la cinema, nu lasa sentimentalismele sa-ti stea in cale. :D Du-te si fa-o fara sa regreti.

    Si noi avem acum tema de gandire, daca o ducem pe bebe o noapte la bunici in week-end-ul asta, sau nu. Nu stiu ce-o sa facem, dar e bine ca avem de ales. :D

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu n-am ajuns inca la dorul de cinema.

    Mi-ar placea sa vad un film chiar si pe canapeaua de-acasa, n-am mai facut nici asta de saptamani, luni de zile.

    Dintre filmele de la Oscar, nu l-am vazut decat pe cel mai prost (zic eu! :)) ) - The Social Network. :D

    RăspundețiȘtergere
  7. Incerc, mi-ar placea sa vad Discursul regelui, mereu am fost fana Colin Firth (ce femeie nu ar fi dupa ce l-a vazut in Darcy :D)

    RăspundețiȘtergere
  8. Dintre toate filmele recente, pe asta vreau si eu cel mai mult sa-l vad. :)

    RăspundețiȘtergere