joi, 25 noiembrie 2010

Placinta perfecta cu mere

Asta chiar e reteta perfecta de placinta cu mere. O stiu de la mamaia! Testata cu succes maxim aseara!

In jur de 500g de faina, o cana de apa calduta sau mai mult, 3-6 linguri de ulei, un praf de sare, 2-3 linguri de zahar si o lingurita de drojdie uscata. Trebuie sa iasa un aluat oarecum elastic si sa nu se lipeasca (prea tare) de maini. Se lasa o jumatate de ora la dospit aluatul si in timpul asta se pregatesc merele. Trebuie sa aveti cel putin 1 kg de mere, cel mult 2.

Se spala merele, se curata de coaja si se dau pe razatoarea mare la robot. Apoi se pun intr-o oala cu 6-10 linguri de zahar, in functie de cat de dulce va place si scortisoara. Se lasa la calit in oala vreo 10-15 minute, cat sa se evapore zeama (in trecut, nu faceam smecheria asta si foile de la mijloc pareau crude de la cata zeama lasasera merele).

Urmatorul pas este sa impartiti aluatul in cateva bilute, 3, 4 chiar 5 – cate bilute, atatea rulouri de placinta va vor iesi. Intindeti bine foile cu sucitorul, sa iasa cat mai subtiri posibil, dar suficient de groase cat sa nu se rupa dupa ce puneti merele pe foaie si rulati.

Se lasa in cuptor cam 40 minute (dupa 20 min intoarceti tava) la foc mic spre mediu, pana se rumeneste deasupra un pic.

Am facut si placinta cu foi din comert si nu stiu de ce ziceau toate gospodinele de pe internet ca e foooooarte usor de facut… Intr-un pachet sunt 14-15 foi si fiecare trebuie data cu pensula cu ulei sau unt topit. Am imbatranit pana le-am pictat pe toate, cred ca mergea mai repede daca aveam o bidinea sau un trafalet.

Stiu ca ar fi mai convingatoare reteta daca as pune si o super-poza care sa va faca sa salivati si sa va repeziti la primul aragaz care va iese in cale. Dar n-am idei artistice, de genul sa pun flori langa farfurie, s-o pudrez misto cu zahar, sa las urme de furculita sau de lingurita sau de dinti. Nici nu arata senzational placinta mea, trebuie sa va marturisesc. Arata ca o placinta obisnuita. Dar nu e si va trebui sa ma credeti pe cuvant, pana o incercati si voi.


P.S. Am putut sa fac placinta pentru ca, in sfarsit, avem apa! Dupa sapte zile lungi de suferinta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu